Comuna actuala Vulturesti, din judetul Vaslui, cuprinde satele Vulturesti resedinta ( vechea denumire Comanesti) Buhaesti si Voinesti ( Balosesti),doua catune, Podeni (fost Cioara) si Gara Buhaesti, aparute dupa anul 1900.

Comuna Vulturesti este situata în sectorul mijlociu al Podisului Central Moldovenesc, în bazinul superior al Barladului, la confluienta paraului Rebricea cu raul Barlad.Comuna se învecineaza la nord-est cu comuna Rebricea, la est cu comuna Zapodeni, la sud-est cu comuna Stefan cel Mare, la sud-vest cu comuna Osesti iar la nord –vest cu orasul Negresti.

 Comuna este amplasata pe Platforma Moldoveneasca, care are un fundament alcatuit din roci dure, cutate,cuvertura sedimentara cuprinzand depozite paleozoice, mezozoice si neozoice.

Relieful zonei se caracterizeaza prin fragmentari sub forma de platouri si dealuri orientate, in general, pe direcaia nord-vest si sud-est, de-a lungul vailor largi, cu terase si versanti afectati de procese geomorfologice actuale în special de alunecari. Teritoriul comunei Vulturesti este scaldat de apele raului Barlad si de afluientul acestuia, Rebricea, caracterizate prin mari variatii de debit, care provocau inundatii frecvente în zona confluientei. Alte paraie, cu caracter torential au modelat terasele inferioare –paraul Dumbrava, prin Vulturesti si paraul Buhaesti.

 Vulturesti –la Hrim, Sanaul lui Racovita, Cotul Barladului, Dabejoaia, tarna Veche ( sediul fostului C.A. P ) Nisiparie, Marginea de sud-est a satului, Vatra de est a satului, Centrul satului, La Punte, Scoala Generala, Scruntarul de pe Garla Gliga, Izvor la Tanau.

Buhaesti- satul de pe dreapta raului Barlad asezat pe valea Paraului Buhaesti impartit in mai multe parti ca -La Rascanu, La Luca, Costisa, Panta de nord a dealului Buhaesti, Vadul Vechi, Ruptura, Capul Dealului Buhaesti, Panta de sud-est a Dealului Buhaesti, La aria veche, Piscul Caldarusa,Podisul Pogorani, Mangalaria, Oael,Dealul Humariei,

Podeni- Marginea de nord a satului

Voinesti- La Cismea, Podul la Bolocan, Cotul soselei

Primul document cunoscut astazi al satului Vulturesti este un uric de la Petru Rares Voievod, scris la Vaslui, la 13 martie 1535, de diacul Gligorie Bogza. La acea data domnul intarea Ilenei, fiica Oanii, si verilor sai Bilta, Untea, Donea si Ana, fii Maruscai, ocina lor dreapta, satul de pe Barlad, Vulturestii.Numele satului, destul de rar, pare a fi, mai vechi decat data primei atestari.Nu putem sti daca oiconimul VULTURESTIconserva numele fondatorului satului,Vultur, sau al primului stapan feudal din veacul al 15-lea, poate tatal lui Oana si al Maruscai. In documentele ulterioare, adesea forma toponimului este HULTURESTI, cu pronunaia caracteristica graiului moldovenesc.

Balosestii –fost sat pe malul stang al paraului Stavnic, in marginea de NV a satului Voinesti.

In prima jumatate a secolului al sec. XIX-lea cele doua parti mari ale mosiei au fost numite Balosestii Popautilor si Balosestii Voinescului.

Cea mai veche vatra cunoscuta a satului Balosesti este localizata cu numeroase fragmente ceramice din sec. al XIV-XVI-lea descoperite in puncte arheologice de pe stanga si dreapta soselei actualee Buhaesti –Negresti, incepand din zona,,La Cismea’’ continuand spre fostul pod,,La Bolocan’’ pana aproape de cotul soselei de unde porneste drumul spre Glodeni.

Satul a existat pe acest loc si in veacul al XVII-lea, dar s-a risipit prin repetate vanzari ale ocinilor razasesti

Comanestii- fost sat la confluenta paraului rebricea cu raul Barlad, pe capul Dealului Vulturesti la circa 400m SV de statia CFR Buhaesti- o foarte veche mosie cu sat de pe valeaRebricei si a Barladului. Mosii disparuta prin inglobare, in mosiile Vulturesti si Buhaesti.

Cotarlesti- fost sat la confluenta paraului Rebricioara cu paral Rebricea la 1 km E de halta Ratesu Cuzei a fost inglobat din sec. XIX-lea in teritoriul actual al satului Vulturesti.

Golaestii –fost sat pe dreapta paraului Rebricea la marginea de S a satului Ratesul Cuzei, pe drumul spre satul Vulturesti – ca si Cotarlestii satul a fost inglobat in mosia Vultursti.

Razesia – terenul din sesul Rebricei, in tarlaua Mosia Noua – La Canton

Numele razesia dat unui teren de pe o mosie boiereasca, apoi manastirasca timp de peste un secol si jumatate nu poate fi explicat decat ca o amintire a acelor 11 pamanturi din mosia Comanesti, la Capatul de sus, langa mosia Cgolaesti, nevandute de razesi in anul 1708. De aceea numele a fost pastrat de ultimii razesi de la Comanesti si Buhaesti, sin u de clacasii de la Vulturesti.

Mosiile satelor de o marime medie si cu contururi impuse de sistemul arhaic al împarairii teritoriului, au cunoscut toate formele istorice ale propriettaii asupra pamantului în evul mediu romanesc; obsteasca (în vremurile îndepartate, de dinaintea existenaei statului Moldova), boiereasca ( în primele doua secole de consolidare a autorittaii voievodale) razaseasca  ( prin fragmentarea genealogica de catre urmasii primilor stapani cu urice ), din nou boiereasca, domneasca sau manastireasca, prin danii si vanzari ale razesilor.